Totul despre Puss in Boots

Întâlnirea regizorului cu Motanul Încălţat

Absolvent al prestigiosului Institut pentru Arte şi Film din California, Chris Miller e un artist multitalentat. După o carieră de succes în publicitate, video şi film, Miller s-a alăturat studioului DreamWorks Animation SKG pentru a lucra la Antz, care avea să devină primul mare succes al studioului. După aceea, a devenit membru al unei elite care avea să schimbe istoria filmelor de animaţie, lucrând la Shrek 1 şi 2, şi regizând partea a treia a francizei, ca să nu mai vorbim despre vocea pe care şi-a împrumutat-o mai multor personaje din serie.

Prima dată când Miller s-a “întâlnit” cu memorabila felină, cunoscută nouă sub numele de Motanul Încălţat, a fost în timpul producţiei părţii a doua din Shrek. Încă de pe atunci şi-a putut da seama că Motanului îi era destinată o carieră măreaţă: "Motanul Încălţat a fost parte extrem de importantă a celui de-al doilea episod din “Shrek”, şi mi-am dat seama că era doar o chestiune de timp până să se afirme solo. Era un personaj care avea, clar, o istorie în spate. M-a făcut să mă întreb de unde avea accentul acela, sau, şi mai important, cum s-a pricopsit cu botinele acelea, care era povestea lui, până la urmă?”. Joe M. Aguilar, producător laureat cu Emmy, şi el un veteran al studioului DreamWorks Animation, spune: „Dintre toate personajele din seria Shrek, Motanul Încălţat e cel de care oamenii erau cel mai interesaţi, era cel mai carismatic.”

Chris Miller rezumă: “Am vrut să regizez debutul Motanului Încălţat pentru că am considerat că acest personaj merita propria sa poveste. Deşi mic de statură, e curajos, dramatic, romantic. E perfect pentru un film de anvergură". Pentru a-i găsi originile, creatorii i-au imaginat propria aventură la care au lucrat nici mai mult, nici mai puţin de 600 de persoane.


"Deşi mic de statură, e curajos, dramatic, romantic.
E perfect pentru un film de anvergură"

(Chris Miller)

Personaje şi actori: eroi şi proscrişi

Încă de la început, tuturor le-a fost clar că popularitatea personajului Motanul Încălţat a provenit de la vocea lui Antonio Banderas. Vedeta a luat prin surprindere spectatorii din toată lumea, care se aşteptau ca o creatură atât de mică să aibă o voce ascuţită, dar s-a prezentat în faţa tuturor cu o voce gravă şi serioasă. Contrastul dintre tonul vocii şi apucăturile tipice de pisic e cel care îl fac atât de fermecător.

Banderas spune: “E un personaj nemaipomenit. Mi-am descoperit atâtea nuanţe ale vocii din 2002! E un erou romantic, cu o inima mare; are simţul onoarei şi al loialităţii, dar e şi un pic poznaş, ceea ce cred că le place mai ales copiilor. Pentru mine, nu e o doar o pisică, ci o fiinţă care are capacitatea de a exprima lucruri. Pentru că sunt spaniol, am şi ocazia de a duce personajul către 800 de milioane de oameni – s-a făcut şi o versiune pentru America Centrală şi de Sud, şi am folosit idioame specifice acelor culturi, dar şi o versiune în catalană, pentru Spania”, spune Banderas.

Vedeta mărturiseşte că împărtăşeşte mai multe abilităţi cu eroul său: poate să mânuiască o sabie, şi, evident, e mai mult decît apt să întruchipeze arhetipul “latino lover”: “Doar că sunt mai înalt, dar, altfel, mă asemăn cu Motanul Încălţat mai mult decât credeam”, glumeşte Banderas.

Lumea eroului nostru e populată de câteva personaje care vin din poezioarele pentru copii. Prietenul său din copilărie, Alexandru Hopa- Mitică, e cel care visa şi el la o viaţă mai bună pe vremea când erau amândoi la orfelinat. Chris Miller spune: “Alexandru Hopa-Mitică nu seamănă cu nimic din ce ştiaţi până acum. L-am cooptat pe Zach Galifianakis, care a fost extraordinar. E un actor extrem de comic, şi în acelaşi timp foarte contemporan. El a fost cel care a găsit cea mai bună justificare a personajului său: Hopa-Mitică a simţit că şi-a pierdut prietenul cel mai bun şi a luat-o razna, dar sufletul i-a rămas curat.” Galifianakis spune: “Cred că e una din cele mai grele încercări să dai consistenţă unui personaj doar cu vocea. când începi, ţi se arată doar o machetă a ceea ce e în acel moment personajul, apoi tu trebuie să-i găseşti atitudinea. Odată ce animatorii te văd cum interpretezi, îţi văd gesturile şi le integrează în personaj. Dar eşti nevoit să fii mult mai expresiv cu vocea decât într-un film care nu e de animaţie.” “Am făcut oare cercetări să văd cum trebuie să fie un ou?”, glumeşte actorul. “Ar fi trebuit să mă duc la magazin, să petrec timp cu ouăle, să ajung să le cunosc, să stau de vorbă cu ele. Nu. Dar am bătut ouă. Am aruncat cu ouă în oamenii care fac scandal dimineaţa la mine în cartier. Acum, dacă stau şi mă gândesc, ouăle nu capătă respect în viaţa reală, aşa că am reparat eu situaţia. În filmul nostru arătăm cum ar trebui să fie tratate ouăle”...

Marea aventură a Motanului Încălţat are nevoie şi de o prezenţă feminină, iar Salma Hayek e cea care îl va însoţi. “Salma Hayek este Pisi-Lăbuţe Pufoase”, spune Chris Miller, “iar interpretarea ei e extraordinară. E o actriţă frumoasă, puternică şi senzuală, dar, cel mai important, e amuzantă. Relaţia cu personajul lui Banderas e autentică. Cei doi sunt un cuplu perfect, iar vocea Salmei e grozavă.”

La rândul ei, actriţa spune: “Tot ce se petrece în acest film e comic şi incitant. E prima dată când lucrez la o animaţie şi îmi doream de mult timp acest lucru. sunt cu atât mai bucuroasă, cu cât o să pot să savurez filmul alături de fiica mea, căci, de când s-a născut, am devenit expertă în filme de animaţie. Sunt convinsă că acesta va fi în topul celor mai bune zece de gen.” Pentru că se cunosc şi au lucrat împreună încă de la începutul anilor ’90, cei doi actori au avut o cerere specială, după cum spune Banderas: ”În mod normal, în animaţie lucrezi singur. Dar acum a fost singura dată când am cerut să lucrez împreună cu Salma, pentru că funcţionăm foarte bine împreună, ba chiar ne batem forte bine în faţa camerelor de filmat. Avem un ritm comun şi putem improviza. Realizatorii au fost de acord, aşa că am făcut o sesiune de înregistrări împreună. A fost grozav să lucrăm din nou împreună.” Despre partenerul ei de joc, Hayek spune: “S-a născut ca să fie acest motan. Lucrăm de mult timp împreună, şi e mereu o bucurie să ne reîntâlnim. Am improvizat unele replici care au fost păstrate în film. Îl cunosc atât de bine, iar el a intrat atât de mult în pielea personajului, încât atunci când înregistram singură aveam senzaţia că spiritul lui era acolo şi îmi dădea replica. Îl ador în acest rol şi ştiu exact ce ar spune, chiar dacă nu ar fi în aceeaşi cameră cu mine.”

Obstacolele din calea Motanului şi a găştii sale le pun doi eroi veniţi tot din poezioarele de copii, dar la fel de diferiţi de orice clişeu am fi aşteptat: bandiţii, soţi şi soţie, Jack şi Jill. Joe Aguilar îşi dorea un actor anume pentru personajul lui Jack, care să poată da o voce puternică, dură şi rea personajului. Acesta era Billy Bob Thornton, care declară, încântat: “Am acceptat imediat, căci filmele pe care le fac eu nu sunt de genul celor care să poată fi văzute şi de copiii mei. Am căutat animaţii de calitate, iar aici nu mai e nevoie să spun că m-a atras în primul rând faptul că sunt fan al seriei Shrek. Pe Jack l-am văzut ca pe un tip nu chiar cu inimă de aur, dar care are un soi de sensibilitate. Pentru că eu sunt foarte slab, a trebuit să fac un efort ca vocea să-mi sune ca a unui tip mult mai solid. Eu îi văd ca pe un fel de Popeye şi Olive; Jack e un tip rău, dar nu diabolic, egoist, dar care e depăşit în ambiţia de a obţine ce-şi doreşte de nevasta lui". Pentru personajul lui Jill a fost cooptată actriţa Amy Sedaris, care a contribuit cu tonalităţile vocii ei, aspre, dure. Dar despre personaj, actriţa spune: “Hai să vedem altfel lucrurile: Jill îşi doreşte de la viaţă mai mult decât i s-a oferit până acum. Aşa că, de ce să nu aleagă calea ilegalităţilor. Acolo ştia că va putea să-şi dea cu adevărat măsura talentelor ei."

Lumea Motanului Încălţat

Era evident că publicul iubea lumea lui Shrek, dar, când a venit vremea ca realizatorii să creeze lumea Motanului Încălțat, s-a luat decizia să se rămână în același univers ușor de recunoscut, dar care să aibă personalitatea sa proprie. Chris Miller: “E un fel de lumea de poveste cu aer mediteraneean. E foarte caldă, luminoasă și colorată. Deciziile au pornit de la personaj, care e romantic și pasional.” Echipa a fost influențată de decorurile din vechile filme ale lui Sergio Leone, cu arhitectură spaniolă.

Responsabilitatea i-a revenit scenografului Guillaume Aretos, care a lucrat ca director de creație la părțile a doua și a treia din Shrek. “Ce m-a incitat cel mai mult aici a fost personajul în jurul căruia am construit o lume stilizată, cu umbre simbolice, cu multe culori.” Regizorul declară și el: „Am vrut să avem o abordare de spaghetti western, am folosit cadre largi, ba chiar și ecran împărțit, dar nu am vrut să ne limităm la asta, căci Motanul Încălțat nu se limitează doar la genul western, ci are și trăsături de aventuri, precum Indiana Jones sau seria James Bond.”

Pentru că personajul era, literalmente, unul sucit, așa că toate formele au fost create ca să i se potrivească și nimic nu are linie dreaptă. Pentru iluminare, s-au folosit ca referință filme spaniole, și s-a optat pentru un stil mai liber, mai puțin realist. Motanul e mic de statură, așa că și decorurile respectau proporțiile, de aceea s-au folosit jocuri de umbre și lumini. Orașul care a servit ca sursă principală de inspirație a fost San Miguel de Allende, din centrul Mexicului, cu clădirile sale neocoloniale de culoarea argilei arse. Personajul-cheie în asamblarea acestui decor a fost editorul. Eric Dapkewicz si-a făcut temele uitîndu-se la filme clasice precum “The Good, the Bad and the Ugly” sau “A Fistful of Dollars,” iar rezultatul a fost un stil unic care aduce un omagiu genului.

Cel care a întregit atmosfera a fost compozitorul Henry Jackman, care are experiență atât cu blockbustere de acțiune, cât și cu comedii romantice. Acesta a participat, ca și editorul, încă de la început la producția filmului, pentru a-i stabili ritmul și ambianța.

Un alt membru esențial al echipei a fost Guillermo del Toro, care, după o vizită la DreamWorks Animation, a acceptat în numai 24 de ore să facă parte din proiect. A devenit producător executiv și consultant, ceea ce a fost de un ajutor imens pentru echipă. El a fost, de exemplu, cel care a creat povestea din copilărie a lui Hopa-Mitică, când îi plăcea să inventeze lucruri, ceea ce a dus la dezvoltarea personajului într-un mod comic, dar și inteligent. Cineastul a fost atât de entuziasmat de participarea sa la proiect, încât a dat chiar și voce unui personaj – Comandantul orașului San Ricardo.

Tango-ul - duel pasional

Una din cele mai fierbinţi secvențe a fost un duel al... dansului. Pentru coregrafie s-a apelat la una Laura Gorenstein Miller, fondatoare, coregrafă și director artistic al trupei de dans modern Helios Dance Theater. Pentru scena de dans s-au folosit cu umor influențe din flamenco, dans de societate latin și dans contemporan. Doi dansatori au repetat timp de o săptămînă, pentru ca apoi animatorii de mișcare să capteze imaginile, pentru a le prelucra pe calculator. Laura Miller spune: “Cel mai mult mi-a plăcut că a trebuit să imaginez un dans în care unul din parteneri are fața acoperită de o mască; astfel, nimeni nu știa că este o fată, iar eu am fost nevoită să fac mișcările mai masculine, mai agresive decît le-aș fi creat în mod normal pentru o fată.”

ADIOS, GATOS Y HUEVO

Pentru regizorul Chris Miller, ca şi pentru ceilalţi membri ai echipei şi ai distribuţiei, magia animaţiei constă în transformarea unui efort de grup într-o viziune cinematografică. Miller mărturiseşte: “Ador animaţia, pentru că oferă posibilităţi nelimitate în termeni narativi şi poţi crea un univers nou exact aşa cum îţi doreşti. Iar mie îmi place această idee. Dar, fie că e vorba de o animaţie, fie că e vorba de un film cu actori, totul se reduce, pînă la urmă, la cît de bine ştii să spui o poveste, şi cît de bine pot relaţiona spectatorii cu personajele.”

Zach Galifianakis spune şi el: “Poezioara spune că Hopa-Mitică a căzut de pe un zid, iar sătenii nu au mai putut să-l pună înapoi, şi atît. Dar în filmul nostru, povestea e mult mai profundă şi vezi că personajul are mult mai multe nuanţe. Apoi mai e şi relaţia lui cu acest motan aventuros. Cine nu şi-ar dori să vadă un pisic care e prieten cu un ou? Stai tu aşa, şi te gîndeşti ce ţi-ar plăcea să vezi împreună, şi îţi zici: ştiu! Un motan şi un ou! Ei bine, avem un film pentru tine exact cu asta!”

Antonio Banderas vorbeşte admirativ nu numai despre misiunea gigantică de a face un film animat pe computer, ci şi despre fineţea detaliilor dintr- un asemenea film: “Îmi aduc aminte că, în timpul filmărilor la “Shrek 2”, Eddie Murphy era uimit de toţi aceşti artişti extraordinari, care îţi fură un pic din sufletul tău şi-l aduc pe ecran, ca să-l vadă toată lumea. sunt exact cuvintele pe care aş fi vrut să le spun şi eu.”

Producătoarea Latifa Ouaou spune: “La acest proiect au lucrat mai mult de 620 de artişti, din peste 20 de departamente. Văzînd aceste cifre îţi ai seama cît de important e ca fiecare om implicat să lucreze alături de ceilalţi, împărtăşind un scop comun. Am simţit cu adevărat că am avut cu toţii o afinitate care ne-a permis să avem o experienţă cinematografică cum rar întîlneşti.”